Capidava
Capidava - Versiune in limba romana Capidava - English version
Prezentare generala Toponimul Capidava Istoricul Cercetarilor Obiective arheologice Unitati militare Territorium Capidavense Obiective turistice in zona Capidavei Personalia Numismatica Bibliografia Capidavei Publicatii recente Abrevieri Glosar de termeni Linkuri Galerie foto
CONTACT:
conf.dr. Ioan I.C. OPRIS; ioan_opris@yahoo.com ioan.opris@capidava.ro
Trasee de vizitare, drumuri de acces

Satul Capidava se gaseste pe malul dobrogean inalt al Dunarii, la jumatatea distantei intre drumurile nationale 2A (E 60) (Constanta-Harsova-Slobozia-Urziceni-Bucuresti) si 3A A2 22C (autostrada Bucuresti-Cernavoda, continuata apoi cu 22C inspre Constanta). Vizitatorul poate astfel ajunge la cetate urmand DJ 223, fie venind dinspre Harsova (prin intersectia de la Hanul Morilor Tichilesti Topalu Capidava), fie dinspre Cernavoda (prin Seimeni Dunarea Capidava). Soseaua dinspre Harsova nu prezinta probleme, aflandu-se intr-o stare foarte buna. in schimb, cei care opteaza pentru cea de-a doua ruta posibila, venind dinspre Cernavoda, trebuie sa stie ca la intrarea in satul Seimeni (Seimenii Mari) dinspre Silistea si Dunarea, DJ 223 este de mai multa vreme de mai multi ani surpat pe faleza Dunarii. In consecinta, in tot acest timp a functionat o varianta provizorie ocolitoare, de cca 1 km - un drum precar din piatra cu pamant, amenajat deasupra satului. DJ 223 a fost recent reparat in punctul respectiv si, deci, poate fi urmat direct si prin satul Seimenii Mari. La fel, drumul amenajat deasupra satului a fost asfaltat in 2008. La iesirea din sat, trebuie, insa, urmat drumul spre Silistea (intrucat cea de-a doua portiune afectata de alunecarile de teren nu a putut fi reparata). La jumatatea distantei intre cele doua comune apare o noua intersectie, de unde turistii vor merge spre stanga, pentru a reintra pe DJ 223. Aceasta "bretea" de legatura cu DJ 223 se prezinta intr-o stare excelenta, fiind si ea integral asfaltata in 2008. De aici, mai departe, spre Dunarea si Capidava! La intrarea in satul Capidava, pe terasa inalta a Dunarii, apar zidurile masive ale cetatii romane si bizantine, ridicate pe un masiv de calcar care strajuieste si astazi apele batranului Danubiu!

Ce poate vedea vizitatorul?

   Vizitatorii pot vedea zidul de incinta, impresionant, poarta de sud a cetatii, strajuita de un turn patrulater si accesul pe strada principala. O a doua poarta, secundara (poterna), a fost practicata din vechime in turnul patrulater de NV al cetatii, pe unde si incepe traseul de vizitare. Pe tot traseul incintei apar fundatii a 2 turnuri in forma de potcoava (dezafectate din epoca romana tarzie), si, mult mai bine pastrate, doua perechi de turnuri (patrulatere pe laturile lungi si in forma de evantai pe colturile pastrate ale cetatii). in sfertul sudic al cetatii poate fi observata fundatia zidului de aparare si fortului roman tarziu (pe 1/3 din lungimea ei), precum si traseul santului care-l proteja. in acest sector a fost descoperita si conservata cladirea corpului de garda, cea mai mare cladire romana tarzie pastrata. in interiorul cetatii, patrunzand pe poarta principala de sud, apare pe mana dreapta (sectorul V, inspre E) o zona rezidentiala din epoca romana tarzie. Aceasta consta din constructii dispuse in jurul unor piatete private, prevazuta cu portice, culoare de acces si canale de scurgere, dolia chiupuri in care se pastrau proviziile locuitorilor. Doua dintre aceste spatii de locuire erau dotate cu instalatie de incalzire, aferenta unor bai private.

   Alte obiective arheologice importante ale cetatii sunt basilica romano-bizantina din coltul de nord al cetatii (sec. VI p.Chr.), ca si instalatia portuara a Capidavei, aflata pe malul Dunarii, in dreptul cetatii. Ultima a functionat pe toata durata utilizarii cetatii, din sec. II si pana in sec. XI p.Chr. In cetate mai pot fi vazute o serie de contructii de suprafata - tip bordei - , care dateaza din ultima etapa de locuire, cea medio-bizantina (sec. IX-XI), cat si alte ansambluri de locuire sau avand caracter oficial, cu mai multe niveluri si reparatii succesive. Un punct de interes il reprezinta termele romane, dar si necropola, ambele aflate in afara cetatii, inspre E si ESE. Asezarea civila romana, aflata in exteriorul cetatii, ale carei urme au fost foarte putin investigate, este suprapusa de satul actual.

Posibilitati de cazare si relaxare

   Ca posibilitati de cazare se pot folosi zonele din NV si SV cetatii, langa Dunare unde poate fi amplasat foarte usor un cort. ca modalitati de relaxare zona este accesibila inotului si se poate practica cu succes pescuitul. Ghidajul vizitatorilor pe cetate poate fi facut, pe perioada verii, de catre unul dintre profesorii care participa la sapaturile arheologice, odata cu deschiderea santierului arheologic (din 15 iunie pana la 1 septembrie), fie de unul dintre numerosii studenti, masteranzi si doctoranzi care lucreaza anual pe santier.

Rugam insistent vizitatorii care doresc sa campeze pe malul Dunarii, sub cetate, sa ceara permisiunea (pentru a afla locurile premise), sa pastreze curatenia, linistea si sa nu agreseze monumentele! Escaladarea, cat si plimbatul pe ziduri sunt interzise, fiind nu doar periculoase pentru imprudenti, dar si profund daunatoare. Motivul? Lucrarile anuale de conservare si restaurare, de intretinere a cetatii, sunt foarte laborioase, costisitoare si se cuvin respectate! Pentru vizitarea cetatii pot fi utilizate, cu usurinta, potecile interioare. Pentru indicatii si informatii utile, doritorii se pot adresa oricand personalului stiintific, de cercetare, cat si celui administrativ (paznicilor, angajati ai Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta).

    Capidava este unul dintre acele locuri unde trecatorul paseste pe istorie. Vestigiile s-au adunat aici vreme de aproape doua milenii - din Halsttatt pana in sec. XI d.Chr. Cercetarile dureaza de doua generatii, iar in prezent cea de a treia preia stafeta. Daca cetatea a fost durata cu vieti si suflete omenesti, stradania altor suflete a readus-o la lumina. Poate tocmai din aceasta pricina, in zidurile ei de piatra se ascunde o vraja care te cheama si te leaga, asa cum te farmeca apusurile de soare fara pereche in care astrul coboara in Dunare, invesmantat somptuos intr-o stralucitoare mantie cu mii de culori mereu schimbatoare.


sus

Muzeul de Arta "Dinu si Sevasta Vintila" - Topalu

Profil : arta moderna si contemporana (pictura, sculptura, grafica)
Adresa : Topalu, nr. 328, com. Topalu, jud. Constanta. Tel. curator: 0720502303
Program : zilnic, intre orele 9-17 (luni si marti inchis).


In comuna Topalu, la 6 km distanta de Capidava, poate fi vizitat Muzeul de Arta "Dinu si Sevasta Vintila". Medicul Gheorghe Vintila, fiul lui Dinu si Sevasta Vintila, a donat colectia comunei natale in anul 1961, iar muzeul a fost de la inceput organizat in chiar fosta locuinta a parintilor donatorului (invatatori la Topalu).

   Muzeul, ale carui lucrari de reabilitare s-au incheiat in 2007, cu sprijinul direct al Consiliului Judetean Constanta, cuprinde peste 200 lucrari de pictura, sculptura si grafica, apartinand unor reprezentanti de marca ai artelor plastice romanesti picturi de Ioan Andreescu, Octav Bancila, Nicolae Grigorescu, Stefan Luchian, Gheorghe Petrascu, Nicolae Tonitza, Alexandru Ciucurencu; lucrari de sculptura ale lui Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea, G. Tudor; grafica: lucrari de Theodor Aman, Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, Nicolae Darascu.

   Aici se afla gazduite in cel mai important muzeu satesc de arta din Romania, 228 de lucrari, din colectia de 340 donata de doctorul Vintila (alte 112 se gasesc, in gazduire permanenta la Muzeul de Arta Constanta). Pe intreaga perioada de desfasurare a lucrarilor de reparatii capitale la cladirea muzeului din Topalu, toate lucrarile au fost adapostite la Muzeul de Arta din Constanta.
   Operatiunea de reabilitare a constat in refacerea tavanelor, a acoperisului, precum si in inlocuirea pavimentului, tamplariei si dotarea cu instalatie de microclimatizare, necesara pentru pastrarea in conditii optime a tablourilor expuse. Muzeul a fost redeschis in 25 septembrie 2007, la eveniment participand presedintele Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Daniel Constantinescu, alaturi de alti membrii ai Consiliului Judetean, directorul Muzeului de Arta, dr. Doina Pauleanu, primarul comunei Topalu, Gheorghe Murat, precum si numerosi locuitori ai comunei.
   Ne este permis un sfat? Daca da, atunci nu ratati superbul muzeu de arta de la Topalu! Nu veti regreta!.


sus

Muzeul de istorie locala "Axiopolis" - Cernavoda

   Profil : arheologie preistorica, daco-romana, bizantina, istorie. Sectie a Muzeului National de Istorie Antica si Arheologie Constanta
   Adresa : Str. Ovidiu, nr. 19, 905200 Cernavoda, jud. Constanta Tel. 0241/ 235.223 (persoana de contact muzeograf Olivia Serban; director - dr. Constantin Chera, director general al MINA Constanta).
   Program : Luni-Vineri 7.30 16.00; Sambata 9.00 13.00.

Sambata, 3 iunie 2006, la Cernavoda a fost inaugurat primul muzeu al orasului - Muzeul "Axiopolis". La inaugurare au participat primarul orasului Cernavoda, prof. Gheorghe Hansa, consilieri locali, profesori si elevi, locuitori ai orasului, numerosi arheologi participanti la cea de a 40-a Sesiune Nationala de Rapoarte Arheologice de la Constanta.

          Muzeul este gazduit intr-o cladire veche, salvata de la demolare si excelent restaurata, prin eforturile Primariei Cernavoda. Aici este prezentata, in 6 sali, o frumoasa colectie de arheologie preistorica si romana, precum si piese de arta decorativa din secolul al XIX-lea: servicii de masa si de birou, paftale si podoabe. Nu lipsesc nici cele mai importante monumente si personalitati, care au marcat imaginea orasului: macheta celebrului pod construit de Anghel Saligny, obiecte care au apartinut familiei compozitorului Dumitru Chiriac si altele.

sus

Muzeul "Carsium" Harsova

   Profil : Muzeul ilustreaza, cu cele mai reprezentative descoperiri de la Harsova si imprejurimi, dezvoltarea civilizatiei materiale si spirituale din spatiul dunarean, incepand din neolitic si pana la inceputul epocii moderne. Sunt expuse piese cu valoare deosebita, unele prezentate in expozitii internationale sau nationale, tipice culturilor neolitice (Hamangia, Gumelnita), culturii epocii metalelor, civilizatiei romane, romano-bizantine si medievale la Dunarea de Jos. Sectie a Muzeului National de Istorie Antica si Arheologie Constanta.
          Adresa : Str. Revolutiei nr. 27, Harsova, jud. Constanta Tel. 0241/871.033 (persoana de contact dr. Constantin Nicolae, muzeograf).
muzeu_carsium@digital-net.ro
   Program : 8:00 - 18:00, luni inchis.

Scurt istoric. Muzeul de la Harsova a fost organizat de invatatorul Vasile Cotovu fiul lui Ioan Cotovu intemeietorul scolii de stat din oras, in primii ani ai secolului al XX-lea, in cladirea vechii scoli. Muzeul a fost rezultatul stradaniei dascalului, a copiilor si locuitorilor orasului, care au adunat de-a lungul timpului fragmente de inscriptii, vase si fragmente, monede, tablouri, roci, costume populare.
La 1 mai 1904, aflata intr-un voiaj pe Dunare, Familia Regala a vizitat scoala si cu acest prilej a avut loc si inaugurarea muzeului. La 1 august 1911 ziarul Dobrogea noua nota ca acesta se dezvolta si tinde sa devina treptat un bogat muzau al intregei Dobroge. Repede atrage atentia specialistilor. Aici gaseste Vasile Parvan fragmentul din inscriptia de fundare a castrului (103 d.Hr.) impreuna cu alte inscriptii pe care le publica, iar geologul I. Simionescu, presedinte al Academiei Romane semnaleaza o valoroasa colectie de roci. in anii primului razboi mondial muzeul este distrus in cea mai mare parte.
in ianuarie 1921 "Muzeul Regional Harsova" este redeschis in locuinta proprie a fondatorului dar adevarata inaugurare se va face, dupa cum reiese din placa de marmura pusa cu aceasta ocazie, la 29 mai 1926 in prezenta regelui Ferdinand si a reginei Maria. Pragul sau a fost trecut de personalitati ale vietii culturale si politice romanesti interbelice. Continua sa fiinteze si dupa pensionarea lui V. Cotovu in anul 1928.
Dupa moartea sa, in primii ani ai regimului comunist, sotia acestuia doneaza Muzeului din Constanta restul exponatelor care au mai ramas, iar muzeul este desfiintat. Cea mai mare parte din colectii au fost insa achizitionate de diversi cetateni. Piesele arheologice vor duse la muzeul din Constanta, iar colectiile de arta, etnografica, geologica, fotografica, sunt imprastiate. Dupa 1975 a fost reluata ideea reinfiintarii muzeului de la Harsova si pe masura ce au inceput cercetarile, in asezarea neolitica, in anul 1985, in necropolele, asezarea civila ori fortificatiile antice, in anii 1987 - 1989 si mai ales dupa 1993, ca urmare a cantitatii uriase de materiale arheologice de importanta exceptionala, aceasta a devenit o necesitate imperioasa.
Actiunea de redeschidere a muzeului s-a desfasurat cu mare greutate. in 1985 a inceput reorganizarea muzeului in jurul unei expozitii in cadrul Casei pionierilor. Din anul 1987, ca urmare a cresterii fondului de materiale adunate, s-a organizat "Expozitia arheologica a orasului", inzestrata in 1990 cu vitrine corespunzatoare, prin bunavointa Muzeului National de Istorie a Romaniei Bucuresti, care desfasura ample lucrari de cercetare arheologica la Harsova. in anul 2000 Consiliul local pune la dispozitia Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta imobilul actual in scopul deschiderii muzeului. Dupa ample lucrari de reparatii si amenajari (in 2005 Ministerul Culturii si Cultelor aviza functionarea Muzeului Carsium ca sectie a Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta), la 1 februarie 2006 Muzeul Carsium Harsova a fost deschis publicului, iar la 23 aprilie, in acelasi an, a avut loc ceremonia de inaugurare cu participarea Regelui Mihai si a Reginei Ana, a unor personalitati ale vietii cultural-stiintifice din tara.

          Strategie muzeala si de cercetare. Activitatea Muzeului "Carsium" se axeaza pe doua directii principale: prezentarea rezultatelor cercetarilor arheologice de la Harsova din ultimele decenii, deosebit de valoroase pentru istoria si muzeografia romaneasca, pe de o parte, si sa contribuie la educarea locuitorilor orasului, in scopul cultivarii unei noi atitudini fata de marturiile trecutului, indiferent de marimea acestora, starea de conservare sau materialul din care este confectionat, pe de alta parte; asigurarea cadrului logistic pentru dezvoltarea cercetarii arheologic la Harsova, intr-o conceptie moderna, degrevand astfel institutiile centrale de aceasta responsabilitate. Vechimea institutiei, expozitia cu materiale de importanta deosebita pentru istoria romaneasca dar si cea europeana, dar nu in ultimul rand faptul ca a fost redeschis de fiecare data de Regii Romaniei, fac din acest muzeu mic o institutie mare in peisajul muzeografic si turistic la intrarea in Dobrogea.


sus
Copyright © 2007-2009, www.capidava.ro, Toate drepturile rezervate
Site dezvoltat de EEU Software Warning
Warning

   This software is protected by copyright law and international treaties. Unauthorized reproduction or distribution of any information contained in this website may result in severe civil and criminal penalties, and will be prosecuted to the maximum extent.

   However, information from capidava.ro may be reproduced in a website, e-zine, CD-ROM, book, magazine, etc. so long as the above information is included in full, including the link back to this website. Please e-mail at ioan.opris@capidava.ro , before using any information.