GRIGORE FLORESCU: necrolog | lista bibliografica

RADU FLORESCU: necrolog | lista bibliografica

La 19 iulie 1960, pe cind se afla la santierul sau arheologic de la Turnu-Severin, a incetat din viata, rapus de un atac de congestie cerebrala, profesorul Grigore Florescu, un vrednic slujitor al stiintei arheologice si al studiilor clasice.
S-a nascut la 12 februarie 1892 in comuna Poroina Mare (raionul Turnu-Severin, regiunea Oltenia), ca fiu al unui invatator rural. Si-a facut liceul la Turnu-Severin. Ruinele evocatoare ale cetatii Drobeta din acest oras si ale podului lui Traian l-au atras spre studiul antichitatii romane, indrumindu-i gindurile tineretii intr-un mod hotaritor. Dupa ce si-a luat bacalaureatul, in 1912, s-a inscris la Facultatea de filozofie si litere din Bucuresti, pentru a urma filologia clasica si istoria veche, ca elev al lui Vasile Parvan. Studiile i-au fost intrerupte de anii razboiului din 1916-1918, fiind grav ranit pe frontul Carpatilor. Ramas cu o invaliditate la mina dreapta, si-a reluat totusi activitatea de student, dupa demobilizare, obtinind licenta in anul 1920. In acelasi an a fost numit asistent la Muzeul National de Antichitati, iar in 1923 a trecut examenul de capacitate pentru invatamintul secundar, devenind profesor la o catedra de limba latina de la liceul "Gheorghe Lazar" din Bucuresti.
A participat cu asiduitate la sapaturile incepute de Vasile Parvan la Histria, iar in 1924 si-a publicat prima lucrare stiintifica, referitoare la un miliar roman de la Seimeni, in Dobrogea, dovedind de la inceput remarcabile aptitudini pentru epigrafia latina. In acelasi an i s-a incredintat, pe raspundere proprie, explorarea cetatii Capidava, care avea sa ramina pina la urma principalul sau santier arheologic.
In toamna anului 1924, Vasile Parvan l-a trimis in Italia, ca membru al Scolli Romine din Roma, unde a ramas pina in 1926. Acolo a facut studii minutioase de arheologie romana, lucrind in muzee si biblioteci, asistind la cercetarile privind topografia Latiului, la sapaturile de la Ostia, la lucrarile de la Pompei. Roadele muncii sale din cei doi ani petrecuti in Italia au fost concretizate in doua lucrari publicate in "Ephemeris Dacoromana": una tratind despre topografia orasului antic Aricia din Latium, cealalta despre monumentele funerare din provincia Dacia Superior. Dupa intoarcerea in tara, a fost numit asistent la Facultatea de Litere din Bucuresti, cu insarcinarea speciala de a preda epigrafia latina pe linga catedra de Istorie antica. In toamna anului 1927 si-a trecut examenul de doctorat, la aceeasi facultate, prezentind ca teza lucrarea mentionata despre monumentele funerare. Era la numai citeva luni de la moartea prematura a lui Vasile Parvan, care incurajase redactarea acestei importante lucrari si o recomandase pentru doctorat.
Trecuta perioada de pregatire si de prima afirmare stiintifica, Grigore Florescu si-a reluat in mod staruitor sapaturile de la Capidava si ani de-a rindul le-a continuat, cu rezultate arheologice si epigrafice foarte bogate. Intre timp a mai facut cercetari si sapaturi in diverse alte localitati, ca Cernavoda, unde a descoperit resturile unei cariere de piatra din epoca romana; Turnu-Magurele, unde a explorat un cap de pod al limesului dunarean; Racari, unde a scos la iveala temeliile unui important centru roman din Dacia Inferior; Varadia, unde a cercetat ruinele castrului Arcidava.
In anul 1933 a fost numit, pe baza de concurs, conferentiar de epigrafie si antichitati romane la Facultatea de Litere din Bucuresti, post pe care l-a detinut pina in 1949, cind a fost incadrat la Institutul de Arheologie al Academiei R.P.R.
Activitatea sa in cadrul acestui Institut s-a dovedit foarte rodnica. A condus, in afara de vechiul sau santier arheologic de la Capidava, cercetarea castrelor romane de la Bumbesti si Malaiesti si a participat cu rol de seama la intinsele explorari de la Histria. A publicat o temeinica monografie despre rezultatele cercetarilor sale de la Capidava, precum si numeroase alte lucrari de caracter arheologic. A colaborat efectiv la marea culegere de inscriptii antice de pe teritoriul R.P.R. pe care o pregateste Institutul nostru, predind pentru tipar doua fascicule, cu privire la Capidava si Drobeta. Chiar dupa ce a iesit la pensie, in 1957, a continuat sa-si dea o neobosita contributie la activitatea generala a Institutului, prezentind comunicari, lucrind la valorificarea materialelor rezultate din sapaturi. Pentru contributia sa la monografia sapaturilor de la Histria, Academia R.P.R. l-a distins, in 1956, cu premiul "Stefan Gheorghiu".
Grigore Florescu a fost un cercetator productiv. Lucrarile sale publicate se remarca prin caracterul inedit al materialului de baza, prin sobrietatea si probitatea metodei de cercetare si expunere, prin valoarea interpretarilor, care adesea reprezinta bunuri definitiv cistigate pentru stiinta. Numele lui Grigore Florescu va fi intotdeauna legat de frumoasa cetate de la Capidava, pe care el a scos-o la lumina cu o straduinta plina de rabdare si de pasiune, de studiul monumentelor funerare de pe intinsul intregii Dacii, de reconstituirea si comentarea a nenumarate inscriptii latine, de primele incercari de tratare justa a delicatelor probleme referitoare la Muntenia romana si de atitea alte enigme stiintifice, care, sub pana si sub hirletul sau, au capatat inceputuri de rezolvare sau chiar solutii depline.
A fost un specialist prin excelenta. A cautat sa se fereasca de ispita de a se dispersa in domenii prea variate. Pentru a se concentra cit mai mult asupra anumitor probleme, si-a limitat specialitatea la civilizatia romana, si din aceasta, numai la domeniul arheologic si la cel epigrafic. E un exemplu laudabil sfortarea sa de a aplica la explorarea monumentelor clasice practica cercetarii stratigrafice minutioase, atit de dezvoltata in arheologia statiunilor din epocile primitive.
Pina in ultimul moment al vietii el a ramas un pasionat arheolog de teren. De curind incepuse cercetari in castrul Drobeta de la Turnu-Severin, spre care se simtea atras nu numai prin preocuparile sale stiintifice, dar si prin amintirile dragi ale anilor de liceu, martori ai primului sau entuziasm pentru studiul antichitatii. La virsta de 68 ani pe care ii implinise, era inca viguros si promitea sa mai fie de folos stiintei, multumit ca, in sfirsit, putea sa se dedice cercetarii unui centru roman din tinutul sau natal. Dar moartea avea sa-i dezminta prea devreme aceste sperante, lovindu-l napraznic atunci cind, prins in avintul muncii, o astepta mai putin.
Grigore Florescu a cazut la datorie, ca un maestru de epigrafie si de arheologie romana, tocmai in acea localitate unde, ca scolar, cu peste o jumatate de veac mai inainte, invatase pentru intiia oara sa desprinda intelesul cuvintelor latine de pe documentele de piatra ale trecutului indepartat.
Cu Grigore Florescu a plecat dintre noi ultimul reprezentant al acelei serii de cercetatori care, indrumati de Vasile Parvan, inca inainte de primul razboi mondial, pusesera baze scolii arheologice moderne din Rominia. El lasa amintirea unui cercetator de merit, caruia stiinta ii datoreaza contributii valoroase. In inimile acelora care l-au cunoscut si cu care a conlucrat va starui totdeauna regretul pentru pierderea unui tovaras destoinic si stimat.
Ii aducem un suprem salut prin formula lapidara a inscriptiilor, pe care el de atitea ori a descifrat-o pe atitea lespezi strabune:
Opto sit tibi terra levis!

Necrolog publicat de profesorul Radu Vulpe, in Studii si cercetari de istorie veche, XII, 2, 1961, p. 419-420.

sus

GRIGORE FLORESCU
LISTA BIBLIOGRAFICA 

I. Monografii, sinteze.
1. Gr. Florescu, Arcul de triumf al lui Constantin cel Mare, Tipografia "Tiparul Romanesc", Bucuresti, 1927, 79 p.
2. Gr. Florescu, contributii la volumul colectiv Histria I. Monografie arheologica, Bucuresti, 1954, p. 66-95, 99-162, 285-292, 293-324, 350-352, 352-357 (Gr. Florescu, Incinta cea mare a cetatii, p. 66-95; Gr. Florescu, Sectoarele I-VI, p. 99-162; Gr. Florescu, G. Cantacuzino, Zidul-incinta de pe platoul din Vestul cetatii, p. 285-292; Gr. Florescu, Sectorul din Sud-Vest al cetatii, p. 293-324; Gr. Florescu, Piata pavata, p. 350-352; Gr. Florescu, Strazi, p. 352-357).
3. Gr. Florescu, R. Florescu, P. Diaconu, Capidava. Monografie arheologica, I, Bucuresti, 1958.
4. Gr. Florescu, C.C. Petolescu, Inscriptiile Daciei Romane (Inscriptiones Daciae Romanae), II. Oltenia si Muntenia, Editura Academiei, Bucuresti, 1977.  

II. Studii de arheologie si epigrafie; rapoarte asupra sapaturilor arheologice.
5. Gr. Florescu, Noi descoperiri epigrafice la Seimenii Mari, BCMI, XVII, 1924, p. 88-90.
6. Idem, Aricia: studio storico-topografico, Ephemeris Dacoromana, III, Roma, 1925, p. 1-57.
7. Idem, I monumenti funerari romani della "Dacia Superior", Ephemeris Dacoromana, IV, Roma, 1930, p. 72-148.
8. Idem, Castrul roman de la Racari-Dolj, Craiova, 1931, "Institutul de arheologie olteana", memoriul I, 28 p.
9. Idem, Fouilles et recherches archéologiques à Calachioi (Capidava ?) en 1924 et 1926, Dacia, III-IV, 1927-1932, p. 483-515.
10. Idem, Castrul roman Drobeta (T. Severin). Cercetari si sapaturi arheologice din 1931, RIR, III, Cartea Romaneasca, 1933, p. 32-53.
11. Idem, Monumentum epigraphicum ineditum e Scythia Minore, in vol. In memoria lui Vasile Parvan, Bucuresti, 1934, p. 134-137.
12. Idem, Le camp romain de Arcidava (Varadia): fouilles de 1932, in Istros, I, 1, 1934, p. 60-72.
13. Idem, Monuments épigraphiques inédits de Capidava, in Istros, I, 2, 1934, p. 249-261.
14. Idem, Descoperiri arheologice in Constanta si monumente antice inedite din Muzeul Regional al Dobrogei. Mormantul din B-dul Independentei, Analele Dobrogei, XV, 1934, Glasul Bucovinei, Cernauti, 1934, p. 115-138.
15. Idem, Din vechiul Bucuresti. Biserici, curti boieresti si hanuri dupa doua planuri inedite de la sfarsitul veacului al XVIII-lea, Bucuresti, 1935.
16. Idem, Cariera romana de la Cernavoda, Analele Dobrogei, XVII, 1936, Glasul Bucovinei, Cernauti, 1936, p. 33-46.
17. Idem, Monumente antice din Muzeul Regional al Dobrogei, Analele Dobrogei, XVII, 1936, p. 127-135.
18. Idem, Fouilles archéologiques de Capidava. 1928-1936, Dacia, V-VI, 1935-1936, p. 351-386.
19. Idem, Monuments antiques du Musée régional de la Dobroudja à Constanta, Dacia, V-VI, 1935-1936, p. 423-433.
20. Idem, Turnul antic de la Turnu-Magurele (Cercetari arheologice din 1936), in vol. Omagiu lui Constantin Kiritescu, Bucuresti, 1937, 526-535.
21. Idem, Römischer Steinbruch bei Cernavoda, Rumänien, in Germania, XXI, Frankfurt a. Main, 1937, p. 108-113.
22. Idem, Ein germanischer Name aus Capidava, Germania, XXII, 1, ian. 1938, p. 54-55.
23. Idem, Contributia descoperirilor arheologice la cunoasterea trecutului Dobrogei (Scythia Minor), in Pontice, I, 2, Constanta, 1939, p. 34-38.
24. Idem, Fouilles archéologiques de Capidava. 1937-1940, Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p. 345-351.
25. Idem,Monumenti inediti del Museo regionale della Dobrogea, Dacia, VII-VIII, 19437-1940, p. 293 – 297.
26. Idem, Doua monumente epigrafice in legatura cu problema continuitatii, RIR, X, 1940, p. 164-173.
27. Idem, I monumenti funerari romani della Dacia Inferiore, "Biblioteca Muzeului National de Antichitati din Bucuresti", I, Bucuresti, 1942, 66 p.
28. Idem, Monumenti antichi di Durostorum, Dacia, IX-X, 1941-1944, p. 427-430.
29. Idem, Le problème de la première division de la Dacie, Balcania, VII, I, 1944, p. 45-55.
30. Idem, Capidava, in vol. In amintirea lui Constantin Giurescu, Bucuresti, 1944, p. 249-261.
31. Idem, Cetatea Turnu (Turnu-Magurele), RIR, XV, 1945, p. 432-464.
32. Idem, Un nou document privitor la flota romana de pe Dunarea Moesica, RIR, XVI, 1946, p. 10-17.
33. Idem, Capidava in epoca migratiilor, RIR, XVI, 1946, 4, p. 325-343.
34. Idem, Les fouilles archéologiques de Capidava. 1940-1945, Dacia, XI-XII, 1945-1947, p. 209-220.
35. Idem, Apulum, Alba Iulia, 1947. Retiparita in Apulum, III, 1947-1949, p. 162-169.
36. Idem, Sapaturile arheologice de la Capidava (1948), in Studii. Revista de stiinta si filosofie, II, 1, 1949, p. 130-131.
37. Idem, O noua inscriptie referitoare la familia Cocceilor dela Capidava, SCIV, 1,2 1950, p. 126-138.
38. Idem, Une nouvelle inscription concernant la famille des Coccei de Capidava, in vol. Gavril Katarov (Serta Katzaroviana), I (= Izvestija Institut XVI), Sofia, 1950, p. 285-290.
39. Idem, Un nou document epigrafic referitor la teritoriul de la nordul Dunarii moesice, SCIV, II, 2, 1951, p. 125-135.
40. Idem, Sisteme constructive romane la Histria, SCIV, 4, 3-4, 1953, p. 597-609.
41. Idem, O inscriptie inedita din fosta colectie a prof.dr. Fr. Rainer, SCIV, VI, 1-2, 1955, p. 331-332.
42. Idem (in colaborare cu Exspectatus Bujor), Sapaturile arheologice de la Malaiesti, VI, 1-2, 1955, p. 271-279.
43. Idem, O piatra de hotar de la Capidava, SCIV, VIII, 1957, p. 317-321.
44. Idem, Sapaturile de salvare de la Bumbesti (r. Tg. Jiu, regiunea Craiova), in colaborare cu Exspectatus Bujor si Ana Matrosenco, MCA, 4, 1957, p. 103-118.
45. Idem, Einige neue Beobachtungen über den Donaulimes entlang der Dobrudscha, Dacia, N.S., I, 1957, p. 237-244.
46. Idem, Contribution à l’éclaircissement du problème du médaillon dans l’art gréco-romain, in volumul Hommage à Waldemar Deonna, Bruxelles, 1957, p. 220-225.
47. Idem, Doua documente epigrafice in legatura cu organizarea quasi-municipala a comunelor rurale (territoria) romane, SCIV, IX, 2, 1958, p. 337-348.
48. Idem, Cu privire la lectura unor inscriptii de la Turnu-Severin, SCIV, IX, 2, 1958, p. 421-423.
49. Idem, Capidava: Raport asupra activitatii arheologice din 1956, MCA, 5, 1959, p. 555-559.
50. Gr. Florescu, R. Florescu (Fl. Anastasiu, D. Valceanu, T. Mateescu, D. Teodorescu, P. Munteanu), Sapaturile arheologice de la Capidava (1957), MCA, 6, 1959, p. 617-627.
51. Idem, Problema castrelor de la Malaiesti, Drajna de Sus si Pietroasa, in vol. Omagiu lui Constantin Daicoviciu, Bucuresti, 1960, p. 225-232 = Studii si materiale privitoare la trecutul istoric al judetului Prahova, 1, Ploiesti, 1968, p. 31-39.
52. Idem, Deux tablettes nouvelles des Cavaliers danubiens, in vol. Hommages à Léon Hermann, Bruxelles, 1960, p. 369-373.
53. D. Adamesteanu, Gr. Florescu, Drobeta, Enciclopedia dell’arte antica classica e orientale, 3, Roma, 1960, p. 183-184.
53. Gr. Florescu, R. Florescu, Gl. Ceacalopol, Sapaturile arheologice de la Capidava (1958), MCA, 7, 1961, p. 571-579.
54. Gr. Florescu, R. Florescu, Gl. Ceacalopol, Sapaturile arheologice de la Capidava (1959), MCA, 8, 1962, p. 693-704.

III. Recenzii, note bibliografice, cronici.
55. Silvio Ferri, Arte romana sull Danubio. Considerazioni sullo sviluppo, sulle derivazioni e sui caratteri dell’ arte provinciale romana, in Biblioteca della Rivista "Historia" dell "Popolo d’Italia", No. 3, 1933, 423 p. + 594 fig., recenzie Grigore Florescu, in RIR, V-VI, 1935-1936, p. 427-429.
56. V. Christescu, Istoria militara a Daciei romane, in Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p. 463.
57. Lothar Hahl, Zur Stilentwicklung der provinzial-römischen Plastik in Germanien und Gallien, in Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p. 463 – 464.
58. Angelo Brelich, Aspetti della morte nelle iscrizioni sepolcrali dell`imperio romano, in Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p. 464.
59. Ion I. Russu, Un pretins visigot in Capidava dobrogeana: "Aurgais", in RIR, XVI, 1946, p. 173-179, recenzie Gr. Florescu in RIR, XVII, I-II, 1947, p. 173-174.
60. M. Renard, La légende de Pero et de Micon sur les vases de la Graufesenque, Latomus, 14, 1955, 2, fasc. 2, p. 285-289 + 2 pl. afara de text, in SCIV, VIII, 1957, 1-4, p. 395.
61. M. Renard, Pline l’Ancien et le motif de l’asarôtos oikos, Latomus, 23, 1956, p. 307-314, in SCIV, VIII, 1957, 1-4, p. 395-396.
62. M. Renard, Junon, la Fortune et Ilithyie, AIPHOS, 13, 1953 (Bruxelles, 1955), Melanges Isidore Levi, p. 351-357, in SCIV, VIII, 1957, 1-4, p. 396.
63. G. Lugli, La tecnica edilizia romana, I, Roma, 1957, in SCIV, IX, 1, 1958, p. 230-232.
64. I.I. Russu, Materiale epigrafice in Muzeul Raional Dej, in Activitatea muzeelor, Sfatul popular al regiunii Cluj, Sectia Culturala, Cluj, 1956, p. 118-131, in SCIV, X, 1, 1959, p. 203.
65. N. Gostar, L. David, O gema gnostica in Muzeul Istoric din Cluj, in Activitatea muzeelor, Sfatul popular al regiunii Cluj, Sectia Culturala, Cluj, 1956, p. 135-138, in SCIV, X, 1, 1959, p. 203.

sus

---

RADU FLORESCU (1931-2003)

In amurgul fierbinte al primei duminici din septembrie 2003, la doar cateva saptamani de laincheierea unei noi campanii de sapaturi arheologice la Capidava, a plecat fulgerator dintre noi Radu Florescu. Vestea naucitoare, neverosimila a disparitiei sale s-a raspandit cu repeziciune, umplandu-ne de consternare pe colaboratori si admiratori, cunoscuti, fosti studenti, pe toti cei apropiati profesorului.
Personaj vital, tonic si cordial, cu o minte iscoditoare si ocolita de prejudecati, daruit cu o uimitoare forta analitica, discurs seducator si har profesoral,impartasind cu nobila generozitate erudita-i cunoastere, profesorul a reprezentat vreme de multe decenii una dintre cele mai pertinente, ascultate si urmate voci ale cetatii. Rapit dintre numeroasele sale proiecte intelectualein plina forta creatoare, el lasa posteritatii implinirile unui destin cultural de exceptie.
Radu Florescu s-a nascut la 13 noiembrie 1931 intr-o familie cu vechi traditii intelectuale si ale carei radacini cunoscute se regasesc prin boiernasi,invatatori si preoti de obstein Oltenia de munte incain primele decenii ale veacului al XIX-lea.
Tatal sau, Grigore Florescu – unul dintre cei mai straluciti discipoli ai marelui magistru Vasile Parvan si respectatin randurile generatiei sale deopotriva pentru stiinta de carte si statura morala ce l-auinsotit pana la sfarsit – i-a vegheat si inspirat educatia, reprezentand cu siguranta cel mai important model intelectual al tanarului licean de la Sf. Sava. Deschiderea sa spirituala a avut sensibil de castigat si in urma participarii la dezbaterile ce reuneau,in atmosfera plina de emulatie a casei parintesti, cele mai prestigioase personalitati ale arheologiei romanesti din epoca - Constantin Daicoviciu, Vladimir Dumitrescu, Radu Vulpe, Ion Andriesescu, Dumitru Tudor, Dorin Popescu, Horia Teodoru s.a. – , cu totii unitiin "aristocraticul club" al fostilor bursieri la Scoala Romana de la Roma.
Insotindu-si cu interes si apoi entuziasm parintelein campaniile-i arheologice de la Capidavainca de la cea mai frageda varsta, Radu Florescu va urma o solida formatie intelectualain acest spirit, care cuprindea solide cunostinte de istorie, de istoria artei si arhitecturii antice. pe langa subantelesele limbi clasice si moderne.
Congener cu nume ce se vor dovedi marcantein domeniile arheologiei si muzeografiei romanesti din cea de-a doua jumatate a secolului trecut (Iulian Antonescu sau Alexandru Vulpe), Radu Florescu urmeaza studii universitare la Universitatea din Bucuresti, absolvind cursurile Facultatii de Istoriein 1954, cu o excelenta lucrare de licenta - Agriculturain Dobrogea lainceputul stapanirii romane - , retinuta si publicata la scurta vremein paginile prestigioasei reviste Studii si cercetari de istorie veche (SCIV, VII, 1956, 3-4, p. 367-392; II, SCIV, VIII, 1957, 1-4, p. 149-167).
Se va dedica faraintarziere unei cariere de cercetare, ce debuteazain cadrul Institutului de Istoria Artei, pentru a continuaintre anii 1956-1960 la Institutul de Arheologie din Bucuresti. In anul 1960 Radu Florescu va trecein cadrul Directiei Monumentelor Istorice, undeincepe sa-si dedice eforturilein slujba monumentelor si ocrotirii acestora. Activitateain cadrul D.M.I. tocmaiin anii maturizarii stiintifice ii va oferi nu numai sansa largirii orizontului profesional, prin contactul direct cu monumentele si cu arhitecti de exceptie, dar mai ales acel mediul favorizant de expresie pentru gandirea sa profund analitica si formatia sa intelectuala polivalenta. De aceasta perioada se leaga teme generoase de cercetare cu aplicare istorica si arheologica, de topografie si arhitectura antica, ce-l poarta asupra ansamblului monumental de la Adamclisi sau a scenelor Columnei lui Traian de la Roma (subiecte de studiu ce-i vor ramane aproape pana la sfarsit),in campanii de sapaturi arheologice la Drobeta sau la Capidava, singur sau alaturi de marcanti colegi de generatie, ori spre analiza comparata a monumentelor antichitatii greco-romane. Este perioada unor mari acumulari intelectuale, fructificate mai apoiin paginile nenumaratelor volume stiintifice si de popularizare, prin albume si cataloage de expozitie, ori cursuri universitare ale profesorului. Experientele sale profesionale din aceasta perioadail marcheaza,in egala masura,in sensul cristalizarii unei conceptii sistemice critice asupra evidentei, conservarii, restaurarii si puneriiin valoare a siturilor, monumentelor, cat si al inventarului mobil al acestora.
In anul 1964 Radu Florescu trece la Directia Muzee din cadrul Comitetului de Stat pentru Cultura si Arta (institutieinfiintata cu numai doi ani mai devreme, la 9 iunie 1962, prin separarea de fostul Minister al Invatamantului si Culturii, si care reprezentain epoca echivalentul actualului Minister al Culturii si Cultelor). In cadrul institutiei pe care o va conduce, ulterior, vreme de mai multi ani, va conlucra cu mari personalitati ca Vasile Dragut, Vasile Florea, Dan Grigorescu, Lucian Rosu, Georgeta Stoica etc. De aceasta etapa a carierei sale se leaga articularea si consolidareaintregului domeniu, prin coordonarea unor cercetari sistematice muzeale si introducerea conceptelor moderne de evidenta si conservare muzeala, deopotriva cu valorificarea specifica. Totin aceasta perioada, Radu Florescu devine principalul organizator al unor importante expozitii de istorie si arheologie, pe care le va itinerainintreaga Europa: Tezaurul istoric al Romaniei (an Suedia, Anglia, Franta, 1968), Romaniiin Romania (Germania, 1969). Vaincepe, totodata, sa predea istoria artei vechi si arheologie la Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucuresti, contribuind la pregatirea viitorilor muzeologi, subindrumarea prof. Corina Nicolescu.
In anul 1974 devine director adjunct al Directiei Monumentelor Istorice, iar din 1975 se implicain formarea si perfectionarea profesionala a muzeografilor din muzeele de istorie,in cadrul Centrului de Perfectionare al C.C.E.S, undeindeplineste functia de sef al sectorului muzee. Radu Florescu este unul dintre artizanii textului care va sta la baza Legii ocrotirii patrimoniului cultural national al RSR nr. 63/1974, care reprezenta la acea vreme –in ciuda unor imixtiuni care au generat deturnari abuzive – unul dintre cele mai moderne acte legislative europene. In conditiile intensificarii masurilor restrictive si a modificarilor cadrului legislativ impuse de catre regimul dictatorial, Radu Florescu va trecein 1979 la catedra de Muzeologie din cadrul Institutului de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu", unde se va consacra formarii a unora dintre cei mai buni istorici de arta, muzeografi si restauratori, conservatori si creatori de arta de mai tarziu si – prin practica arheologica de pe santierul-scoala de la Capidava – cultivarii respectului si sensibilitatii pentru monumentein randul tinerilor sai studenti, prin relatia nemijlocita cu acestea.
La 8 martie 1980 obtine si binemeritatul titlul de doctorin specialitatea "Istorie universala antica si arheologie" la Facultatea de Istorie-Filozofie a Universitatii din Bucuresti, cu o teza asupra careia lucrasein mod sistematic, ,Arhitectura militara romanain Dacia si Scythia Minor, coordonata stiintifica de catre acad. Emil Condurachi.
Anul 1990il aflain plina maturitate creatoare si marcheaza revenirea profesoruluiin agora. Se va daruiinca din primele zile ale lui ianuarie 1990in slujba patrimoniului cultural, luptand pentru rearticularea unui nou cadru legislativ si remodelarea institutiilor. Lider incontestabil al domeniului, devine la 6 februarie al aceluiasi an presedinte al noii Comisii a Muzeelor si Colectiilor,intre 1992-1996 prim presedinte al Comitetului National Roman ICOM, iarintre 1993 si 1997 director general al Muzeului National de Istorie a Romaniei din Bucuresti. In aceasta ultima calitate, va declansa inceputurile si va contura directiile procesului de reasezare a celei mai mari institutii muzeografice din Romania, pentru un nou secol si un nou mileniu.
In tot acest timp, va continua sa serveasca domeniul, cu multa energie si pricepere, de la catedra. Cursurilor de la Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu“ li se adauga acum prelegerile tinute la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir" si Universitatea "Spiru C. Haret" din Bucuresti, Universitatea "Valahia" din Targoviste si eforturile de a initia sau sprijini aparitia unor departamente moderne de studii muzeologice, de conservare si restaurare, de istorie antica si arheologie, etnologie si antropologiein multe dintre aceste institutii deinvatamant superior, conducerea de lucrari de diploma si de doctorat, publicarea de cursuri universitare etc. Superba sa biblioteca de specialitate – adunata cu grija vreme de doua generatii de carturari – a fost atatia ani si cu atata generozitate deschisa pentru generatii de studenti si doctoranzi, tineri si mai batrani colaboratori. Un personaj cu o gandire sistematica si actionand cu metoda, spirit tolerant si cu mare iubire crestina de semeni – uneori chiar deasupra limitelor multora – a fost mereu un mare pedagog siindragit model pentru cei tineri. Alaturi de regretata sa sotie, Gloria Ceacalopol, Radu Florescu a fost un adevarat "boier", cu casa mereu deschisa, fiind de notorietate bucuria cu careisi primeau prietenii si savantele, pantagruelicele ospete pe care le ofereau celor dragi.
Tatal sau, Grigore Florescu, fusese un specialist par excellence. Un mare invatat care a cultivat sobrietatea educatiei romane si ainlaturat, voit si sistematic, ispita de a se dispersain domenii prea variate, preferand a se concentrain specializarea sa la civilizatia romana, si din aceasta, numai la domeniul arheologic si la cel epigrafic. Mostenind educatia riguroasa a ilustrului sau parinte, dar risipit cu mare generozitate - cum numai adevaratii umanisti stiu sa o faca -intre istorie si epigrafie, arta si arhitectura antica, istoria artelor, antropologie, etnologie sau muzeologie, Radu Florescu impresioneaza prin orizontul sau intelectual. Un personaj extrovertit si ludic, curios, sensibil prin formatia sa enciclopedica si colaborarii cu fizicieni, chimisti, biologi sau matematicieni, un entuziast al noutatii tehnologice care a adoptat la senectute computerul ca unealta indispensabila de lucru cu o usurinta de invidiat pentru altii cu mult mai tineri. Creatia sa literara – dupa cum lesne va observa cititorul, parcurgand paginile de mai jos – se constituieintr-un impresionant numar de volume, studii si articole, recenzii, de studii introductive, prefete, editiiingrijite si traduceri, lucrari de stiinta popularizata, cataloage de expozitie, lucrari de cartografie, ori cursuri universitare si postuniversitare. Lucrarile sale, pe langa sisteme si concepte moderne de abordare, introduc un mesaj cultural divers si necesar, de la monografia stricta, specializata, si pana la albumul elevat destinat unui mai numeros public, sensibil si eterogen din punct de vedere al educatiei.
Destinul lui Radu Florescu s-aingemanat cu cel al santierului arheologic de la Capidava, pe care l-a coordonat mai bine de patru decenii. Predestinat Capidavei prinintreaga legatie stiintifica parinteasca, dar si printr-o mistuitoare pasiune personala, profesorul Radu Florescu a servit acest exceptional sit al patrimoniului arheologic romanesc cu mare pricepere. Marturie a ravnei sale stau nenumaratele albume si carti, studii, materiale de popularizare, zeci de serii de studenti care si-au lasat parte din suflet la Capidava, fermecati de frumusetea locului, de sarmul si deinvatatura exceptionala ale profesorului. Viseleimplinite din ultimii ani sau ramase in nuceprivitoare la modernizarea bazei arheologice, la reorganizarea si sistematizarea depozitelor, informatizarea inventarului, proiectarea unui nou spatiu de expunere muzeala pentruintregul sit si artefactele descoperite, campania sustinuta de conservare si restaurare a fortificatieiinseamna tot atatea proiectein care profesorul a pus moderna-i conceptie si vizionara staruinta. Radu Florescu nuinceta sa ne uimeasca! Pentru multi dintre noi, colaboratori stiintifici apropiati, a fost de-a lungul anilor un adevarat magistru,intelept sfatuitor, purtatorul de confort sufletescin clipe grele – un mare si generos prieten.
Depanand amintiri, Radu Florescu povestea, intr-un moment de tandra sinceritate, ca el si Capidava aveauimpreuna o "istorie" de 68 ani, careincepea atunci cand fusese adus pe santier pentruintaia data de catre ilustrul sau parinte, la varsta de trei ani si jumatate. "Capo" – asa cumil chemau cei apropiati - nu a mai parasit de atunci vreodata Capidava. Pana pe 7 septembrie 2003. Erudit si vizionar, cu un cursus honorum stralucit si o creatie stiintifica si culturala pe masura, Radu Florescu lasa mostenire idei, fapte si atitudini care si-au depasitin buna masura veacul.
Sit tibi terra levis, magister

Dr. Ioan I.C. OPRIS

Necrolog si lista de lucrari (compilatie),in Pontica, XXXVII-XXXVIII, 2004-2005, Constanta, 2005, p. 583-594.

sus

LISTA BIBLIOGRAFICA
RADU FLORESCU 

Teza de doctorat

Arhitectura militara romanain Dacia si Scythia Minor,in specialitatea "Istorie universala antica si arheologie" (conducator stiintific acad. Emil Condurachi), sustinuta la Universitatea Bucuresti, Facultatea de Istorie-Filozofie, la 8 martie 1980. 

Volume

Gr. Florescu, R. Florescu, P. Diaconu, Capidava. Monografie arheologica, I, Bucuresti, Editura Academiei, 1958.
Repertoriul monumentelor si obiectelor de arta din timpul lui Stefan cel Mare, Bucuresti, Editura Academiei, 1958 (colaborare R. Florescu).
R. Florescu, Cucerirea romanain provinciile sud-dunarene (lucrare documentara), Comisia pentru studierea formarii limbii si poporului roman, 1960, 450 p.
Radu Florescu, Arta pe teritoriul Romaniei din cele mai vechi timpuri pana la mijlocul secolului al VI-lea,in Istoria Artelor Plasticein Romania, Bucuresti, Editura Meridiane, 1968, vol. I, p. 49-89.
Radu Florescu, Razvan Theodorescu, Arta pe teritoriul Romaniei de la mijlocul sec. al VI-lea panain primele decenii ale secolului al XIV-lea, in Istoria Artelor Plasticein Romania, Bucuresti, Editura Meridiane, 1968, vol. I, p. 91-113.
Radu Florescu, Arta dacilor, Bucuresti, Editura Meridiane, 1968, 92 p. = L'art des Daces, Bucarest, Meridiane, 1968, 58 p. avec illustr. + 55 illustr.
Radu Florescu, Hadrian Daicoviciu, Lucian Rosu, Dictionar enciclopedic de arta veche a Romaniei, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1980, 368 p. cu ilustr. si h. + 8 pl. ilustr. color.
Radu Florescu, L'art de l'antiquité daco-roumaine, Bucarest, Editura Meridane, 1986, 171 p.
Radu Florescu, Bazele muzeologiei, Bucuresti, 1994.
Radu Florescu, Istoria civilizatiei crestine, Bucuresti, Editura Oscar Print, 2000, 278 p. 

Studii si articole

R. Florescu, Un tip ceramic necunoscut din veacul al VI-lea, Studii si cercetari de istoria artei, II, 3-4, Bucuresti, 1955, p. 338-342.
R. Florescu, Note despre olarie smaltuita din sec. X-XI, Studii si Cercetari de Istoria Artei, III, 1956, 1, p. 290-292.
R. Florescu, Agriculturain Dobrogea lainceputul stapanirii romane, I, SCIV, VII, 1956, 3-4, p. 367-392; II, SCIV, VIII, 1957, 1-4, p. 149-167.
R. Florescu, Unele observatii cu privire la ceramica decorata cu culoare rosie din asezarea tarzie de la Capidava, SCIV, IX, 1958, 1, p. 131-140.
Gr. Florescu, R. Florescu (Fl. Anastasiu, D. Valceanu, T. Mateescu, D. Teodorescu, P. Munteanu), Sapaturile arheologice de la Capidava (1957), MCA, 6, 1959, p. 617-627.
Radu Florescu, Problema originii ceramicii romanesti si unele descoperiri recente de la Capidava,in Omagiu lui George Oprescu cu prilejulimplinirii a 80 ani, Bucuresti, Editura Academiei RPR, 1961, p. 199-210 (cu ilustr.).
R. Florescu, Noi puncte de vedere si noi propuneri cu privire la reconstituirea Monumentului triumfal de la Adamclisi,in Monumente istorice. Studii si lucrari de restaurare, 1961, p. 159-186.
Gr. Florescu, R. Florescu, Gl. Ceacalopol, Sapaturile arheologice de la Capidava (1958), MCA, 7, 1961, p. 571-579.
Gr. Florescu, R. Florescu, Gl. Ceacalopol, Sapaturile arheologice de la Capidava (1959), MCA, 8, 1962, p. 693-704.
R. Florescu, Sur le type architectonique du Palais des Augustales de Sarmizegetusa, Acta Antiqua Philippopolitana, Sofia, 1964, p. 95-104.
R. Florescu, Lucrul lemnuluiin asezarea feudala timpurie de la Capidava, Revista de etnografie si folclor, tom 10, 1965, 5, p. 529-536.
R. Florescu, Problema originii bazilicii crestine si principia fazei tarzii a castrului Drobeta, Apulum, V, 1965, p. 572-590.
R. Florescu, M. Davidescu, Importanta cercetarilor si studiilor de topografie istorica pentru organizarea activitatii muzeelor, Revista Muzeelor II, 1965, 27, p. 113-119.
R. Florescu, Descoperiri noi la Drobeta si reformele militare din a doua jumatate a sec. III e.n., Revista Muzeelor II, 1965, p. 435-436.
R. Florescu, Cronica sapaturilor arheologice ale muzeelor in 1964. III,in Revista Muzeelor, III/2, 1966, 185-188.
R. Florescu, Misu Davidescu, Nouvelles découvertes du Haut Moyen-Age à Drobeta,in Actes du VIII Congrès International des Sciences Préhistoriques et Protohistoriques, Prague, 1966, p. 212-213.
R. Florescu, M. Davidescu, Noi documente epigrafice descoperite la Drobeta, Revista Muzeelor, III, 1966, 3, p. 205-209.
R. Florescu, Date noi de la Capidava. In legatura cu cultura materiala a zonei Dunarii de Josin perioada anterioara campaniilor lui Ioan Tzimiskes, Apulum, VI, 1967, p. 266-267.
R. Florescu, Les phases de construction du castre Drobeta (Turnu Severin),an Vorträge des 6. internationalen Limeskongresses in Süddeutschland, Köln-Graz, 1967,p. 144-151.
R. Florescu, Descoperiri noi la Drobeta si reforme militare din a doua jumatate a sec. III e.n., Sesiunea de comunicari stiintifice a Muzeelor de istorie, 1 (sept. 1964), Bucuresti, 1970, p. 433-439.
R. Florescu, Ioan Opris, Perfectionarea muzeografilor arheologi. Realizari si viziuni, Revista Muzeelor, IX, 1972, 6, p. 564-566.
R. Florescu, Problema stapanirii bizantinein nordul Dobrogeiin sec. IX-XI, Pontica, V, 1972, p. 381-400.
R. Florescu, Limesul dunareanin perioada tarzie a Imperiului Roman, Buletinul Monumentelor Istorice, XLI, 1972, 3, p. 23-26.
R. Florescu, R. Ciobanu, Problema stapanirii bizantinein nordul Dobrogeiin secolele IX-XI, Pontica, 5, 1972, p. 381-400.
R. Florescu, N. Cheluta-Georgescu, Sapaturile de la Capidava 1968-1974, Pontica, 7, 1974, p. 417-435.
R. Florescu, Drobeta pe Columna lui Traian, Drobeta, I, Muzeul Regiunii Portilor de Fier, 1974, p. 315-321.
R. Florescu, N. Cheluta-Georgescu, Sapaturile de la Capidava, Pontica, 8, 1975, p. 77-85.
R. Florescu, Date noi cu privire la cronologia Capidavei romane tarzii, Pontica, 8, 1975, p. 361-372.
R. Florescu, Consideratii asupra Monumentului Triumfal de la Adamclisi, Revista Muzeelor si Monumentelor. Monumente istorice si de arta, XLV, 1976, 2, p. 3-10.
R. Florescu, Burii de la Adamclisi?, Pontica, IX, 1976, p. 65-78.
R. Florescu, Cateva observatii cu privire la limesul transalutan, Drobeta, III, 1978, Drobeta-Turnu Severin, 1978, p. 55-61.
R. Florescu, Importanta izvoarelor arheologice pentru cercetarea istoriei tehnicii populare, Studii si comunicari de istorie a civilizatiei populare din Romania, I, Sibiu, 1981, p. 29-32.
R. Florescu, Note de geografie antica, Ziridava, 13, 1981, p. 29-48.
R. Florescu, Ţara lui Dromihaites, Pontica, 14, 1981, p. 153-170.
R. Florescu, Imago hominis, Arta, 29, 1981, 1-2, p. 65-66.
R. Florescu, Cronica de lut a omenirii, Arta, 28, 1981, 9-10, p. 14-15.
R. Florescu, Vasile Parvan, Arta, 29, 1982, 9, p. 21-23.
R. Florescu, Conservarea – restaurarea ca etapa a cercetarii bunurilor culturale. Cercetari de conservare si restaurare, Muzeul National de Istorie a Romaniei, Bucuresti, 2, 1982, p. 23-32.
R. Florescu, Limbajul artistic al Columnei lui Traian. Noi cercetariin domeniul istoriei artei romanesti, Bucuresti, ASSP, 1983, p. 6-14.
R. Florescu, Vitruviu, un precursor al etnologiei. Informatii pentru o istorie a arhitecturii romanesti, Ialomita. Materiale de istorie agrara a Romaniei, Slobozia, 1983, p. 330-336.
R. Florescu, Cercetarea stiintificain muzeu, Acta Musei Napocensis, 20, 1983, p. 743-750.
R. Florescu, Drumurile lui Traian la sud de Carpatiin razboaiele dacice. O noua interpretare a imaginilor Columnei lui Traian, Drobeta, 1984, p. 51-58.
R. Florescu, Monumente tomitane de scoala constantinopolitana, Pontica, 18, 1984, p. 193-202.
R. Florescu, Urbanizarea Daciei, Sargetia, 18-19, 1984-1985, p. 149-167 = L’urbanisation de la Dacie, Revue Roumaine d’Histoire, 24/1-2, 1985, p. 7-27.
R. Florescu, Granitele Daciei la Ptolemeu, Cultura si civilizatie la Dunarea de Jos, I, Muzeul Judetean Calarasi, 1985, p. 53-59.
R. Florescu, Calendarul dacic, Symposia Thracologica, 3, 1985, p. 121-123.
R. Florescu, Casa – o dovada de continuitate, Muzeul Satului si de Arta Populara, 5-6, 1985, p. 131-132.
R. Florescu, Limesul dunarean bizantinin vremea dinastiilor isauriana si macedoneana, Pontica, 19, 1986, p. 171-177.
R. Florescu, Observatii cu privire la statul dac, Symposia Thracologica, 5, 1987, p. 65-67.
R. Florescu, Contributii la cunoasterea metrologiei dacilorin vremea domniei lui Decebal, Tibiscum, 7, 1988, p. 153-164.
R. Florescu, Z. Covacef, Stratigrafia Capidavei romane tarzii si feudale timpurii, Pontica, 21-22, 1988-1989, p. 197-247.
R. Florescu, Cetatile dacice de pe Columna lui Traian, Symposia Thracologica, 7, 1989, p. 324-330.
R. Florescu, Urbanizarea Dobrogei romane, Pontica, 23, 1990, p. 99-127.
R. Florescu, Cr. Matei, State protoelenistice din nordul si vestul Pontului Euxin, Cultura si Civilizatie la Dunarea de Jos, XIII-XIV, Calarasi, 1995, p. 173-181.
R. Florescu, Cele doua Tibiscum si granita de vest a Daciei romane, Cercetari arheologice, X, 1997, p. 365-370.
R. Florescu, Quelques observations sur le tracé et la partition de la bande à reliefs historiés de la Colonne Trajane,in Cercetari arheologice, XI, 2, 1998-2000, Bucuresti, 2000, p. 457-496.
R. Florescu, Les routes de l’armée romaine pendant la première guerre daco-romaine de 101-102,in Istro-Pontica, Muzeul tulcean la a 50-a aniversare, 1950-2000. Omagiu lui Simion Gavrila la 45 de ani de activitate (1955-2000), Tulcea, 2000, p. 175-200 + pl. I-V.
R. Florescu, Sacrum si sanctusin antichitatea daco-romana,in Ianus, 2/2000, p.168-189.
R. Florescu, Des tremblements de terre et des invasions en Scythie Mineure pendant l'Antiquité tardive, Pontica, 33-34, 2000-2001, p. 451-457.
R. Florescu, L’épisode moesique de la première guerre dacique: une parallèle entre les reliefs de la collone Trajane et ceux du Monument triomphal de Adamclisi, Pontica, 35-36, 2002-2003, p. 133-159.
R. Florescu, Bordeiul mediobizantin de la Capidava si rolul sauin viata familiilor de stratiotai, Sesiunea Zilele Antropologiei romanesti – Universul locuintei, Sibiu 2001, Sibiu 1999-2001, Sibiu, 2004, p. 253-261. 

Recenzii

Gorana Tontchéva, Starogr'ckata keramika v Muzeji na g. Stalin, Izvestija Varna, IX, 1953, p. 29-41,in Dacia, N.S., II, 1958, p. 515 – 516.
Vojtech Ondrouch, Reiche römerzeitliche Gräber in der Slowakei, Bratislava, 1957, 271 p., 38 fig.in text, 6 pl. culori, 55 pl. + 1 harta,in SCIV, IX, 1958, 1, p. 232-233.
Welizar Welkov, Nouvelles inscriptions latines de Montana, Arheologija, 7, Sofia, 1955, 2, 1, p. 91-101,in SCIV, IX, 2, 1958, p. 519 -520. 

Studii introductive, prefete, editiiingrijite si traduceri

Istoria artelor plasticein Romania, redactata de un colectiv subingrijirea acad.prof. George Oprescu (red. Radu Florescu s.a.), Bucuresti, 1968.
Ion Miclea, Romania antiqua, cu un Cuvantinainte de acad. Constantin Daicoviciu; studiu istoric explicativ de Hadrian Daicoviciu, Bucuresti, Meridiane, 1969, VIII p. + XI p. + 141 ilustr. + 15 p. (consultanti stiintifici Hadrian Daicoviciu si Radu Florescu).
Enciclopedia civilizatiei grecesti, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1970, Prefata si control stiintific de Radu Florescu, p. 5-14.
Ion Miclea, Columna, Cluj, Dacia, 1971, cu Studiu si comentariu arheologic de Radu Florescu.
E. Drioton, P. du Bourguet, Arta faraonilor, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1972, Prefata de Radu Florescu, p. 5-18.
Ion Burian, Bohumila Mouchova, Misteriosii etrusci, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1973, Prefata de Radu Florescu, p. 5-18.
Jean-Claude Fredouille, Enciclopedia civilizatiei si artei romane, Bucuresti, Meridiane, 1974, 295 p. cu ilustr., Prefata si control stiintific de Radu Florescu, p. 5-13.
Georges Posener (an colaborare cu Serge Sauneron si Jean Yoyotte), Enciclopedia civilizatiei si artei egiptene, Bucuresti, Meridiane, 1974, 308 p. cu ilustr. si h., trad. de Radu Florescu si Gloria Ceacalopol, Introducere de Radu Florescu.
Guy Rachet, Universul arheologiei. Tehnica – istorie – bilant, vol. I-II, Bucuresti, Meridiane, 1977, Colectia Biblioteca de arta. Arte si civilizatii (vol. I – 455 p. cu h. si ilustr. + 18 f. pl. cu ilustr.; vol. II – 447 p. cu fig. si tab. + 30 f. pl. cu ilustr.), trad. de Radu Florescu si Gloria Ceacalopol, Prefata, vol. I, p. 5-31 si Note, vol. I, p. 419-450; vol. II, p. 383-391, de Radu Florescu.
Guido A. Mansuelli, Civilizatiile Europei vechi, trad. de Alexandra Slavu, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1978, vol. I-II (vol. I -371 p. cu fig. + 47 f. ilustr.; vol. II - 384 p. cu fig. + 12 f. ilustr.), Prefata si control stiintific de Radu Florescu.
H. Schliemann, Pe urmele lui Homer, vol. I-II, Bucuresti, Meridiane, 1979, Introducere (vol. I, p. 5-26) si Comentarii de R. Florescu.
Ion Miclea, Adamclisi, Bucuresti, Sport-Turism, 1980, 23 p. cu fig. + 12 p. cu ilustr.,Cuvant inainte de Radu Florescu.
Philipp Vandenberg, Nefertiti, Bucuresti, Meridiane, 1980, 432 p. cu fig., h. + 18 f. ilustr., Postfata si Note de Radu Florescu.
Vasile Parvan, Getica. O protoistorie a Daciei, Bucuresti, Meridiane, 1982, 608 p. cu fig., h. si tab. + 22 f. ilustr., editieingrijita, Note (p. 505-585), Comentarii si postfata (p. 588-604) de Radu Florescu.
Fustel De Coulanges, Cetatea antica, Bucuresti, Editura Meridiane, 1984, 2 vol., Prefata de Radu Florescu.
J. Winckelmann, Istoria artei antice, Bucuresti, Editura Meridiane, 1985, 2 vol., Postfata si Note de Radu Florescu.
Franz Sales Meyer, Ornamentica, Bucuresti, Meridiane, 1988, traducere si Cuvantinainte de Radu Florescu.
André Miquel, Islamul si civilizatia sa: sec. VII-XX, Bucuresti, Ed. Meridiane, Col. Biblioteca de Arta, 1994, vol. 1 (468 p.); vol. 2 (320 p.), trad. Gloria Dorothea Ceacalopol si Radu Florescu, Cuvant inainte de Radu Florescu.
Sabin Adrian Luca, Sfarsitul eneoliticului pe teritoriul intracarpatic al Romaniei - cultura Bodrogkeresztúr, Bibliotheca Musei Apulensis XI, Alba Iulia, 1999, 72 p., rez.in limba germana (13 p.), 5 harti, 4 planuri, 1 tab., 35 fig., Prefata (p. 6) de R. Florescu.
Traian Valentin Poncea, Geneza orasului medieval romanesc extra-carpatic (secolul X-XIV), Bucuresti, Biblioteca Bucurestilor, 1999, 290 p., Prefata de Radu Florescu.
David I. Kertzer, Ritual, politica si putere, trad. de Sultana Avram si Teodor Fleseru, Bucuresti, Univers, 2002, 247 p., Cuvantinainte de Radu Florescu.

Lucrari de stiinta popularizata

Radu Florescu, Capidava, Bucuresti, Editura Meridiane, 1965, 72 p. cu pl. si h.
Radu Florescu, Manastirea Govora. Micindreptar, Bucuresti, Editura Meridiane, 1965, 60 p. + ilustr., facs. si plan.
Radu Florescu, Ghid arheologic al Dobrogei, Bucuresti, Editura Meridiane, 1968, 208 p., ilustr. si plan + 1 f. pl.
Ion Miclea, Eloda, Bucuresti, Editura Meridiane, 1968 (legendele albumului de Radu Florescu).
Ion Miclea, Persepolis, Bucuresti, Editura Meridiane, 1971, Studiu arheologic (p. 7-24), legende, bibliografie sumara de Radu Florescu.
Radu Florescu, Adamclisi, Bucuresti, Editura Meridiane, 1973, 43 p.
Ion Miclea, Egiptul faraonilor, Bucuresti, Editura Meridiane, 1974, 64 p. cu ilustr. + 78 f. pl. cu ilustr.in parte color, Prefata si Comentarii de Radu Florescu.
R. Florescu, I. Miclea, Dragomirna, Editura Meridiane, Bucuresti, 1976.
Ion Miclea, Radu Florescu, Prezente musulmanein Romania, cu o prefata de Iacub Mehmet (ilustr. si prez. grafica Ion Miclea), Bucuresti, Editura Meridiane, 1976, 24 p. + 40 f. ilustr.
Ion Miclea, Castelele Rinului, Bucuresti, Editura Meridiane, 1976, Studiu si comentarii, p. 9-27 de Radu Florescu.
A. Radulescu, C. Scorpan, R. Florescu, Itinerare arheologice dobrogene, Sport-Turism, Bucuresti, 1976.
Ion Miclea, Radu Florescu, Dragomirna, Bucuresti, Editura Meridiane, 1976, 44 p. cu fig. + 44 f. pl. cu reprod.
Itinerarii arheologice dobrogene, Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1976 (an colaborare).
Ion Miclea, Radu Florescu, Probota, Bucuresti, Editura Meridiane, 1978, 43 p. + 43 f. ilustr.
Ion Miclea, Dulce Bucovina, Bucuresti Editura Sport-Turism, 1978, Studiu si comentarii de Radu Florescu.
Ion Miclea, Dobrogea, Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1978, coordonator si autor text Radu Florescu.
Radu Florescu, Ion Miclea, Tezaure transilvane la Kunsthistorisches Museum din Viena, Editura Meridiane, Bucuresti, 1979, 104 p. cu fig. + 68 f. ilustr.in parte color.
Ion Miclea, Radu Florescu, Stramosii romanilor. Vestigii milenare de cultura si arta, vol. I-IV, Bucuresti, Editura Meridiane, 1980:
            I – Preistoria Daciei, 132 p. cu fig. si h. + 152 f. cu ilustr.in parte color
            II – Geto-dacii, 79 p. cu fig. + 163 f. cu ilustr.in parte color.
            III – Decebal si Traian, 96 p. cu fig. si h. + 142 f. cu ilustr.in parte color.
            IV – Daco-romanii, 1-2: 1. 124 p. cu fig. si h. + 134 f. cu ilustr.in parte color.; 2. p. 125-215 cu fig. + 129 f. cu ilustr.in parte color.
Ion Miclea, Adamclisi, Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1980, text Radu Florescu.
Ion Miclea, Romania - pamanturi eterne. Valea Jiului – Ţara Hategului – Orastia – Ţara Zarandului – Hunedoara – Valea Muresului - Deva, Sibiu, "Transilvania", 1980, 296 f. cu fig. si ilustr.in parte color, album cu fotografii de Ion Miclea si text de Radu Florescu.
R. Florescu, Die Kunst der Dako-Römischen, Bucuresti, 1986, 165 p.
Radu Florescu, Ion Miclea, Hurezi, Bucuresti, Editura Meridiane, 1989, 44 p.
Radu Florescu, Ion Miclea, Histria (= The city of Histria), Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1989, editie bilingva, 100 p., 92 f. + 136 il. 

Cataloage de expozitii

R. Florescu, Das Wirtschaftsleben,in Römer in Rumänien, Ausstellung des Römisch-Germanischen Museums Köln und des Historischen Museums Cluj, Kunsthalle Köln, 12. Februar bis 18. Mai 1969, Köln, 1969, p. 55-57.
Radu Florescu, L. David-Ţeposu, Kunst und Kunstgewerbe in römischen Dakien,in Römer in Rumänien, p. 66-70.
R. Florescu, Observations sur l’histoire de l’ornementation dans l’antiquité sur le territoire de la Roumanie,in Trésors de l’art ancien en Roumanie, Petit Palais, Paris, 1970.
Guldet från Karpaterna, Historiska Museet i Stockholm, Stockholm, 1970 (an colaborare).
R. Florescu, La vita economica,in Civiltà romana in Romania, Roma, 1971, p. 65-67.
R. florescu, L. Ţeposu-David, Arte e mestieri artistici nella Dacia romana,in Civiltà romana in Romania, Roma, 1971, p. 83-89.
Treasures from Romania, British Museum, Londra, 1971, (an colaborare).
R. Florescu, Introducere,in Tezaurul din El Dorado, Bucuresti, aprilie-mai 1972.
R. Florescu, Introduction,in Exposition d’art ancien. Quinzaine roumaine à Bruxelles, 1973.
Radu Florescu, Epoca romana,in Comori arheologicein regiunea Portilor de Fier, Bucuresti, mai-iunie 1978, p. 143-147.
Radu Florescu, Die dakische Kunsthandwerk,in Die Daker. Archäologie in Rumänien, Römisch-Germanisches Museum, Ausstellung vom 8. Juli bis 15. September 1980, Historisches Museum Köln, 1980, p. 35-44.
H. Daicoviciu, R. Florescu, Die dako-römischen Kriege vom Ende des 1. und Beginn des 2.Jh.,in Die Daker. Archäologie in Rumänien, p. 86-106 = Die Dako-Römischen Kriege vom Ende des 1. und Beginn des 2. Jahrhunderts,in Die Daker. Archäologische Funde aus Rumänien, Ausstellungskatalog, Neue Hoffburg, Burggartensäle (11. Juni bis 4. Oktober 1981), Wien, Philipp von Zabern, Mainz, 1981, p. 86-106.
R. Florescu, Zur Geographie Rumäniens,in Goldhelm, Schwert und Silberschätze. Reichtümer aus 6000 Jahren rumänischer Vergangenheit, Sonderausstellung, Museum für Vor- und Frühgeschichte, Schirn Kunsthalle, Frankfurt, Frankfurt a.M. (29. Januar bis 17. April 1994), 1994, p. 15-18.
R. Florescu, Die römische Kunst in der Dobrudscha,in Goldhelm, Schwert und Silberschätze. Reichtümer aus 6000 Jahren rumänischer Vergangenheit, p. 95-97.
R. Florescu, Grigore Popescu Arbore, Lo stato e la civiltà dei Daci, in I Daci, Firenze, Palazzo Strozzi, 26 marzo-29 giugno 1997, Electa, Milano, 1997, p. 11-19.
R. Florescu, La Dacia, il paese e la sua posizione geografica,in I Daci, 1997, p. 20-21.
R. Florescu, L’arte dei daci,in I Daci, 1997, p. 79-89. 

Cartografie

Harta Imperiului Roman, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1955.
Harta Patriei noastre din cele mai vechi timpuri pana la sfarsitul stapanirii romanein Dacia (an colaborare), Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1956 (ed. a II-a 1958).
Harta Patriei noastre din epoca migratiunilor pana la formarea statelor feudale romanesti (an colaborare), Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1956 (ed. a II-a 1958).
Atlas istoric (an colaborare), Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1971.

Cursuri universitare si postuniversitare

Curs de arheologia Romaniei, Institutul de Arte Plastice “N. Grigorescu" (Academia de Arte Plastice), Bucuresti, 1965-1970; 1980-1991; Universitatea Athenaeum, Bucuresti, 1990-1991.
Curs de istoria artei antice universale, Institutul de Arte Plastice “N. Grigorescu", Bucuresti, 1970-1980.
Curs de muzeologie, Institutul de Arte Plastice “N. Grigorescu" (Academia de Arte Plastice), Bucuresti, 1980-1991; Universitatea Athenaeum, Bucuresti, 1990-1991.
Curs de istoria artei antice in Romania, Institutul de Arte Plastice “N. Grigorescu", Bucuresti, 1970-1980; Universitatea Athenaeum, Bucuresti, 1990-1991.
Curs de conservarea bunurilor culturale, Institutul de Arte Plastice “N. Grigorescu", Bucuresti, 1980-1990.
Curs de conservarea monumentelor, Institutul de Arte Plastice “N. Grigorescu", Bucuresti, 1985-1990.
Curs de antropologie culturala, Institutul de Arte Plastice “N. Grigorescu", Bucuresti, 1980-1990.
Curs de arheologie universala, Universitatea Athenaeum, Bucuresti, 1990-1991.
Muzeotehnica si istorie moderna si contemporana, curs postuniversitar, Bucuresti, 1981-1982, programa analitica si programa calendaristica CSPC.
Muzeotehnica si istoria artelor, curs postuniversitar, Bucuresti, 1981-1982, programa analitica si programa calendaristica CSPC.
Expertiza si muzeotehnica – pictura, tempera pe lemn, curs postuniversitar, Bucuresti, 1983-1984, programa analitica si programa calendaristica CSPC.
Expertiza si muzeotehnica – arte decorative, curs postuniversitar, Bucuresti, 1983-1984, programa analitica, program calendaristic, CSPC.
Restaurare pictura tempera pe lemn, curs postuniversitar, Bucuresti, 1984, programa analitica, program calendaristic CSPC.
Ornamentica si arte decorative, curs postuniversitar, programa analitica, program calendaristic.
Istoria portelanului si sticlei, curs postuniversitar, programa analitica, program calendaristic.

sus